Ideea: Aveam nevoie de o destinatie care sa poata fi vazuta intr-o singura zi, asa ca am ales Vulcanii noroiosi si Barajul Siriu pentru weekendul cu 1 august.

Sumar logistic:

• Durata – 1-2 zile
• Traseu: 600 km (Bucuresti-Buzau-Brasov-Bucuresti)
• Costuri: cate 4 ron intrare la Vulcani si Muzeul Chihlimbarului

Transport: autoturism

Cazare in zona (ne-am interesat) – in jur de 90 – 120 ron camera dubla in Sarata Monteoru si la Siriu (august 2009).

Obiective turistice:

• Vulcanii Noroiosi – Paclele Mari si Paclele Mici
• Manastirea Ratesti
• Sarata Monteoru – Mina de petrol, Schitul Negoita, si Crucea
• Manastirea Ciolanu
• Tabara de sculptura de la Magura
• Muzeul Chihlimbarului de la Colti, Biserica de la Alunis si asezarile rupestre Alunis-Nucu
• Barajul Siriului
• Cascada Pruncea
• Lacul Vulturilor
• Plus sumedenie de schituri pe traseu

Dupa ce ne-am documentat temeinic pe site-urile Metropotam, Ici, si Itinerar, am plecat la drum dis de dimineata. Iesirea spre Buzau se face prin Colentina – Voluntari, daca plecati din Bucuresti.

110 km pana la prima destinatie – Vulcanii noroiosi – citisem pe site-urile sus-mentionate ca drumul e bun, dar se pare ca noi am nimerit intr-o perioada cand drumul era deviat, astfel ca o portiune de 2 km am parcurs-o cu greu, pe un drum de tara desfundat. Se ajunge la vulcani pe drumul de la Buzau spre Brasov. La km 18 (satul Satuc) se face dreapta spre Berca si Vulcanii noroiosi. E destul de bine semnalizat traseul, asa ca nu trebuie sa va faceti griji ca ratati obiectivele.

Noi am fost doar la vulcanii mici, am inteles ca sunt si unii mai mari, un pic mai departe, mai ascunsi.

Interesant peisajul. Pacat ca nu e ghid, dar noroc ca ne-am documentat bine pe site-uri. Asa am aflat ca vulcanii noroiosi au aceeasi structura cu vulcanii adevarati, s-au format datorita eruptiilor de gaze din pamant, care iau cu ei in drum namol si apa. Bine-nteles ca manate de curiozitate am incercat „lava” cu degetul :) Ciudata senzatia de rece pe o zi calduroasa. Se plateste 4 RON intrarea la vulcani, si e interzis fumatul, datorita gazelor emanate de vulcani.

Activitatea vulcanica propriu-zisa e foarte interesanta: gazele ies si formeaza bule in namolul gri. Am asistat chiar si la o revarsare live a unui mic vulcan. Practic observand ce se intampla cu acesti mici vulcani poti sa-ti imaginezi cam cum se intampla cu vulcanii normali.

Dupa ce ne-am racorit la pensiunea Vulcanii noroiosi aflata chiar la cativa metri de sit, ne-am indreptat spre Magura, doar ca n-am avut rabdare sa iesim din sat ca sa gasim drumul la dreapta despre care se vorbea pe site-ul ICI, asa ca noi am intrebat oameni idin sat, care ne-au sfatuit sa ne intoarcem spre Buzau si s-o luam prin Vernesti, adica sa facem un ocol de vreo 40 km :)

Oricum n-a fost in zadar, cu ocazia asta am zis sa vedem ce e si cu Sarata Monteoru. Arata foarte pasnic statiunea, si chiar ne-am amuzat sa vedem persoane la 70-80 ani stand la un suc la terasa. Am vazut chiar si piscina, si niste terenuri de sport, iar de pe terasa restaurantului La Paducel am avut prilejul sa asistam la o bucatica de spectacol pe motociclete – ne-au cam asurzit cu zgomotele, dar a fost interesant :) Oricum show-ul motociclistilor ne-a mai distras atentia de la mancarea de la Paducel – care nu ne-a impresionat. Plus preturi cam mari pentru ce ofera. Din meniu am retinut un sortiment scary „Creier la pergament”. N-am avut curiozitatea sa-l incercam :D

In Sarata-Monteoru sunt cateva chestii de explorat – cele mai interesante ni s-au parut mina de petrol si schitul. Mai multe obiective de vizitat am gasit aici.

Noi n-am mai stat si de astea, banuiam ca erau trasee de facut a pied, asa ca ne-am urcat in masina si am plecat spre Manastirea Ciolanu si Tabara de sculptura de la Magura.

La Manastire am avut o surpriza neplacuta, care ne-a lasat un gust amar, iar mie mi-a adus aminte de revolta mea personala fata de biserica ortodoxa: in timp ce cumparam lumanari, maicuta care vindea lumanari m-a apostrofat sa fac ceva cu aparatul foto, sa-l ascund, ca e episcopul acolo si daca il vede, e vai si amar! Nu e stupid? Ce rau ar putea face niste poze? A, da, s-ar putea sa promoveze locul, care de altfel e foarte frumos si are multa liniste. Dar nu, poate se vrea sa ramana necunoscut in continuare, ma scuzati. Deci poza – doar de la intrare.

Sculpturile de la Tabara Magura in schimb pot fi fotografiate cat si cum vrei. Ceea ce am si facut. Mai tentante decat sculpturile au fost insa murele de pe marginea soselei – care, ah, nu erau coapte inca! Aviz amatorilor care se mai duc zilele astea de sfarsit de august :)

Inapoi pe DN 10 Buzau-Brasov – am ales sa mergem la Muzeul Chihlimbarului. Care se afla in satul Colti, la vreo 10 km de DN 10. Nu recomandam decat daca aveti 4×4, drumul e groaznic. Iar Muzeul e deschis sambata doar pana la 14, si in timpul saptamanii pana la 17. Oricum nu prea e mare lucru de vazut, sunt cateva obiecte de chihlimbar, dar nu mai e celebra furnica de 30 milioane de ani. De fapt nu e niciun obiect care sa aibe vreun animalut fosilizat in el, doar poze. Ah, e o bucata de chihlimbar cu un rest de frunza.

Doamna responsabila cu muzeul ne spune ca pe peretele de munte care se ridica in fata muzeului se pot vedea straturile subtiri din care oamenii scoteau si inca mai scot chihlimbar. Interesanta istoria locului, dar doamna vorbeste „ca din carti”, gen: „Inca din vremuri stravechi, oamenii pastrau chihlimbar langa icoana, pentru protectie”. Chiar si la intrebari libere raspunde tot asa. Ciudata senzatie, ti se pare ca vorbesti cu un robotel . A, si taxa de fotografie – 20 ron. Drept pentru care nu facem poze, mi se pare cam aiurea sa dau atatia bani pentru doua-trei pietre. Intrare – 4 ron.

La 6 km de Colti se afla asezarile rupestre de la Alunis, dar ca sa ajungi acolo trebuie sa pleci dimineata din Colti. 4 km se pot face cu masina, pana la biserica din piatra, iar ultimii doi doar pe jos, pe un teren abrupt – urcusul dureaza 45 min, din ce ne spune Dna Nica, care este ghid al locului si vinde suveniruri din chihlimbar in casuta de vis-a-vis de muzeu. Exista si cazare in zona la familia Nica – 11 locuri, telefon 0238 522555.

A, ceva important. Nu prea e semnal in zona, deci a se folosi liniile fixe de telefonie.

Plecam de la Colti spre Siriu. Peisajul mai compenseaza drumul hurducait

In drum spre Siriu, pe la Intorsura Buzaului, mi-am adus aminte ca citisem ceva de fenomene paranormale in zona, si experimente militare. Drept pentru care incercam un experiment telepatic, incerc sa-i transmit Oanei cuvinte si imagine. Fat chance. Tot ce reusesc e o durere parietala :) Nu stiu daca chiar are ceva paranormal zona, dar eu m-am simtit mai incarcata de energii pozitive trecand pe-acolo, chiar daca ploua ca-n noiembrie.

La Barajul Siriu am ajuns tot pe ploaie si n-am stat decat cat sa facem cateva poze.

Am incercat sa ajungem la cascada Pruncea, si butonand pe internetul de pe telefonul mobil am dat doar de o postare care ne-a trezit revolta dar si amuzament:

mihai din buzau, 6 Iulie 2009 :

Cu referire la Cascada Pruncea din Gura Siriului, Buzau

Zilele trecute am fost la Barajul de la Siriu si am vrut sa ajung si la Cascada Pruncea,dar am ramas uimit de faptul ca autoritatile nu au gasit timp sa lase cateva indicii spre cascada.Am intrebat zeci de persoane si putini au stiut locatia zonei.In apropiera cascadei nu exista nici un semn sau o sageata care sa iti arate drumul.Poate cineva se va ocupa de asta.Cascada este foarte frumoasa si merita vizitata.

Deci Mihai din Buzau a cautat si el cascada, ca noi si ca altii, a gasit-o, dar nu s-a obosit sa scrie si cum se ajunge acolo, pentru viitorii fraieri care vor face 13-14 prin zona. Da-i naiba, sa se chinuie si ei ca mine, nu? Bravos, natiune :)

Dar noi nu facem asa, chiar daca n-am gasit-o: va spunem cum sa ajungeti, am gasit raspunsul pe blogul asta: deci „se merge pe drumul forestier care începe la baza barajului Siriu, către Caşoca, aproximativ 3,5 kilometri” Apoi trebuie sa va uitati dupa un copac (nota noastra – incredibil, nu? :) Daca nu, intrebati oamenii:.. De la drumul forestier se merge aproximativ 50 metri până la cascadă. Pe drumeagul pe care cobori spre cascadă, am văzut pe un copăcel, scris subţire, cu vopsea roşie, direct pe copăcel, o literă sub alta, C-A-S-C-A-D-A. Atât!”

Din tara in care vrea sa se faca turism :)

In zona mai sunt de vazut – dar a pied – Lacul Vulturilor, Varful Penteleu, si sunt de facut multe trasee montane. Sursa.

A, si bonus la Barajul Siriului – doi cai liberi pe sosea…deci aveti grija:

Back on track…am ajuns in Bucuresti prin Brasov. Va recomandam drumul Buzau-Brasov, e superb…chiar si cand ploua…se vad foarte frumos pajistile pline cu flori si capite de fan, si culmile dealurilor pline de verdeata.

Ca o concluzie, duceti-va sa vedeti zona, e foarte frumoasa ca peisaje… Si ca obiective turistice merita – doar ca va sfatuim sa va inarmati cu multa rabdare. Ideal pentru toata zona noi am vedea necesare 4-5 zile, daca vreti sa vedeti tot pe indelete.

Daca mai stiti si altceva de vazut in zona, dati-ne de veste si adaugam la obiective, sa avem perspectiva completa a locului.